Fantasticii
Ce este Timpul? Cum poti defini timpul? Pentru multi, timpul este reprezentat de secunde, minute, ore, zile, saptamani si asa mai departe. Pentru unii, timpul trece repede sau greu, in functie de activitati sau de oamenii din jur. Insa, practic, timpul trece la fel pentru toate fiintele acestei planete. Dar, daca am vedea Timpul ca pe o entitate fizica, cum l-am percepe? L-am considera Erou sau Raufacator? Timpul poate crea cele mai minunate relatii, prietenii, iubiri asa cum le si poate distruge instantaneu. Daca am putea controla timpul, am face-o responsabil? Sau ne-am gandi doar la propriul nostru bine? Oamenii sunt egoisti prin natura lor. Sunt capabili de o iubire inimaginabila. Insa, in orice sentiment se gaseste o doza de egoism si de orgoliu. Cand iubim sincer o persoana cu care ne dorim sa ne petrecem timpul sau restul vietii apare si acel orgoliu si acel egoism. Deoarece este in natura ciudata a omului sa isi doreasca sa faca persoana iubita cea mai fericita sau mai fericita decat ar putea-o face oricine altcineva. Omul este, in sinea lui, un Paradox. Revenind la Timp, o intrebare mai buna. De unde stim ca Timpul nu e decat o iluzie, o speranta frumoasa gata sa fie distrusa de cei ce au creat Timpul? Oamenii cred ca Timpul este o marime fizica abstracta. Oare asa sa fie? Pana la urma nu ar fi prima oara cand omenirea se inseala.
Din fericire, Timpul nu va fi niciodata distrus. A existat, candva, o Societate, o Planeta a Lorzilor timpului. Dar, ca toate civilizatiile, au ajuns sa fie corupti de putere, de dorinta de a stapani absolut totul. Pana au fost distrusi. Cine sunt eu? Imi poti spune simplu - Calatorul. Sunt ultimul supravietuitor al acestei rase. Stiu asta deoarece eu i-am distrus pe toti.
Capitolul 1
Experimentul
Doctorul Richard Worthington era in birou uitandu-se in oglinda si exersand discursul sau. Ura sau, mai bine zis, nu era in apele lui cand tinea discursuri, mai ales, in fata unui public numeros. Dar, cand anunti ca ai descoperit o cale de a crea si manipula gaurile negre si a le folosi pentru a transporta materii prime dintr-un loc in altul in cateva secunde indiferent de distanta dintre ele, era normal sa apara si tot felul de protestatari sau fanatici de tot felul. Biroul sau se afla intr-o cladire impunatoare de 24 de etaje cu un mare W pe varful ei. Richard era unul dintre cei mai bogati oameni din lume, insa, asta nu l-a oprit din dorinta lui neincetata de a crea diferite inventii. El era casatorit de 24 de ani cu Lyla insa, din cauza timpului lor foarte plin, nu au facut nici un copil. Cu toate acestea formau un cuplu extrem de fericit si erau foarte bine vazuti in New York. Dar ajuta si faptul ca Richard era foarte bun prieten cu Tony Stark (care a renuntat la a fi Omul de Fier (Iron Man) si s-a dedicat vietii politice, devenind primarul orasului, dupa ce Thanos a fost invins de catre Avengers.
Deodata, usa se deschisese si un tanar de origine hispanica intra pe ea
- Sunteti pregatiti, doctore Worthington? spuse tanarul intr-o engleza impecabila.
- Carlos, de cate ori sa-ti spun sa nu-mi mai zici asa. Richard e de ajuns. Si asa numele meu de familie e lung.
- Bine, doctore Richard, spuse zambind.
- Ai noroc ca nu te transform in JARVIS (inteligenta artificiala din filmele cu Iron Man). Au venit hienele de reporteri?
- Inca nu. Mai aveti o ora pana la interviu
Se auzi o sonerie
- Dar am comandat pizza pentru detensionare.
- Ti-am mai spus ca esti un geniu?
- De prea multe ori
Pe usa intra un tanar cu parul zburlit in toate partile. Se uita cu admiratie la omul din fata lui
- Doctore Worthington... Wow, este o mare onoare.
- Tu cine esti? Nu te-am mai vazut, pana acum, livrand pizza la noi.
- Jon Stark e numele meu, domnule. Si sunt un mare fan al lucrarilor dumneavoastra. Mai ales cele legate de gaurile negre. Vedeti, am terminat facultatea de fizica.
Richard, deja impresionat, incepu sa-l studieze in timp ce Carlos zambea
- Numele tau e Jon.. Stark??
- Nu sunt ruda cu domnul primar, spuse acesta.
- Nu stii nimic, Jon Stark, spuse Carlos razand (aluzie la un personaj celebru din Game of Thrones - Jon Snow)
La care Richard dadu replica
- Haide, Carlos, sa nu-l tinem ocupat pe domnul Snow..pardon.. Stark aici
- Aaaa, va referiti la Game of Thrones. Totusi numele meu complet este Jonathan Edward Stark.
- Carlos Ramone, incantat. Doctore, daca Jon e fan al dumneavoastra, ce-ati zice sa-i oferim o invitatie speciala la experimentul din aceasta seara?
- Da, de ce nu? Orice fan al stiintei e binevenit
- Doamne dumnezeule, s-ar indeplini unul din cele mai frumoase vise ale mele, spuse Jon extrem de incantat. Acum insa mai am de livrat dar la ora 18 voi fi aici. Va multumesc din tot sufletul.
- Cu multa placere. Conferinta de presa incepe atunci.
Dupa ce Jon pleca, Carlos il intreba daca mai doreste ceva. Richard spusese ca vrea putin timp singur cu muzica lui. Era mare fan al rockului simfonic - Nightwish fiind trupa lui favorita. Dupa ce se asigura ca plecase si Carlos, Richard se ridica si iesise din birou. Numara 24 de pasi si apasa pe zidul din stanga lui. Deodata se deschisese o usa catre o camera secreta. In interior era un monitor mare si un manechin pe care era asezat un costum galben. Richard pornise monitorul pe ecranul caruia se putea vedea interiorul unui salon dintr-un spital. Richard daduse un zoom pe chipul unui tanar si spusese cu o voce ingrosata si stranie:
- Hello, Peter. Curand, foarte curand, ne vom intalni.
- Buna ziua, doctore Worthington, il saluta interfata artificiala.
- Buna, Mercury. Arata-mi viitorul, te rog
Pe ecran aparu imaginea unui ziar cu titlul - Doctorul Peter Stephenson - Disparut in timpul Crizei". Data publicarii fiind 15 aprilie 2024.
- Viitorul ramane intact, doctore.
- Asa s-ar parea, Mercury. Pe maine.
Peter Stephenson era medic chirurg in cel mai faimos spital din New York - Columbia, insa, cu toate aceastea nu era un om asa important. Cel putin nu in comparatie cu fratele sau mai mare, Jeremy, care era cel mai tanar presedinte SUA dupa moartea prematura, zic unii, a lui Joe Biden. Peter isi idolatriza fratele inca de cand erau mici, el fiind empaticul, cel cu o inima de diamant in timp ce Jeremy era luptatorul, singurul sau scop fiind acela de a castiga mereu si considera locul doi ca fiind o tragedie. Poate din aceasta cauza a primit mai multa atentie din partea parintilor, Angela si Arthur, decat fratele sau care era mai mult retras si nu avea asa multe nevoi. Insa, Peter e genul de om care ar sacrifica totul pentru binele fratelui sau si al omenirii, de fapt. La spital, el se ocupa de cele mai grave cazuri unde avea un adevarat succes astfel incat cei din spital il numeau Vindecatorul (The Healer). Ca o paralela, ziarele il numeau pe Jeremy - Protectorul (The Protector).
In acea zi, Peter avea un caz foarte dificil - o tanara pe nume Joan fusese internata din cauza efectelor secundare ale pandemiei COVID-19. Nimeni nu intelegea cum aceasta tanara de 16 ani mai era in viata desi sistemul ei imunitar era practic inexistent. Joan fusese gasita lesinata pe strada, cu temperatura uriasa (43) si in mod normal ar fi trebuit sa fie moarta. Tot ce au spus medicii de pe ambulanta a fost ca delira spunand urmatoarele cuvinte - "Vine Calatorul si va aduce cu el numai moarte si suferinta". Acum, ea era intinsa in pat si dormea linistita. Peter se uita pe fisa ei si o intreba pe asistenta.
- Meredith, cum de e in viata copilul asta? Are sistemul imunitar praf. Stiu oameni cu cele mai puternice sisteme imunitare ce au murit din cauza virusului. Iar ea e practic 100% ok. Desi nu ar trebui sa fie.
- Nu stim nici noi ce sa zicem, doctore. Pana si doctorul Gregory...
- A fost aici si domnul Zero contact cu pacientii? Eu care credeam ca nu mai exista miracole.
- Stiti cum e. Vine doar la cele mai interesante cazuri.
- Asta este cazul meu asa ca sa stea potolit in bastonul lui.
Asistenta pleca in timp ce Peter se uita la ea ganditor - "Cine esti? Esti cumva un mutant? Daca da, secretul tau e in siguranta cu mine". Si iesi din salon. Imediat, Joan se trezi spunand - "Imi pare rau, Peter. Eu nu sunt mutanta. Dar tu vei fi curand". Si incepu sa scrie o lista cu nume - Richard Worthington, Alyna Thawne, Laura Nemec, Clifford DeVoe, Barry Allen, Hunter Zolomon, Albert Rothstein, Julia Carpenter, Ryan Carter, Joan Carter, Steve Carter, Anastasya Carter, Malcolm Harkness, Thomas Harkness, Melanie Harkness, Carlos Ramone, Oliver Lance, Amelia Lance, Sharon van Giersbergen si Marjan van Giersbergen.
La parterul sediului companiei Worthington Laboratories se adunara peste 200 de oameni, toti asteptand nerabdatori ca doctorul Worthington sa-si inceapa discursul. Printre ei se aflau Tony Stark, Felicity Harkness (iubita lui Carlos), Barry Allen cu sora lui vitrega Iris West, profesorul Clifford DeVoe cu sotia lui, Marlize, tanarul fotoreporter Eddie Brock, avocatul districtual Alyna Thawne, playboyul multimiliardar Oliver Lance alaturi de iubita acestuia, Sara Kent si Jon Stark. Plus, evident, reporteri de la foarte multe publicatii.
Doctorul Worthington isi facu aparitia si toate privirile se atintira asupra lui iar tot murmurul inceta.
- Buna seara, doamnelor si domnilor si va multumesc ca va aflati aici intr-un numar mai mare decat m-as fi asteptat. Cand sotia mea mi-a spus ca se vor aduna foarte multi oameni am crezut ca glumeste. Si vreau, mai ales, sa-i multumesc domnului primar Tony Stark pentru toata sustinerea si incurajarile. Acestea fiind spuse, va voi prezenta, in mare, in ce va consta experimentul. Ceea ce dorim este sa cream si sa manipulam gaurile negre. Sa cream un fel de portaluri care sa permita atat transportarea materialelor necesare vietii precum mancare, medicamente cat si oameni. Imaginati-va cate vieti ar fi salvate daca doctorii ar ajunge instant la persoana care are nevoie de asistenta medicala. Stiu ca acest lucru ii scoate din minti pe cei ce detin companii petroliere dar sanatatea ar trebui sa fie mereu mai presus decat banii. Daca aveti intrebari, va rog.
- Doctore Worthington, zise o tanara reporterita, cum puteti garanta ca veti controla o gaura neagra? Care, prin definitie, nu poate fi controlata?
- Nu putea fi controlata. Dar, acum, datorita sondei inter-dimensionale create in parteneriat cu Stark Enterprises vom putea tine o gaura neagra deschisa suficient timp pentru a transporta, in cea mai mare siguranta, lucrurile necesare dintr-un loc intr-altul.
- Si ce va impiedica sa folositi gaurile negre drept arme? intreba Jon Stark. Pana la urma, razboiul e in natura umana. Si sa deschizi o gaura neagra oriunde in lume inseamna multa putere. Poate prea multa putere.
Doctorul se uita zambind la adresantul intrebarii, isi scoase ochelarii, si-i sterse si se uita la Jon putin curios. In cele din urma, si-i puse la loc si ii oferi raspunsul.
- Intrebarea este foarte legitima. Intr-adevar, razboiul este in natura umana. Dorinta de a avea putere, bani, control si siguranta. Dar nu am ajunge nicaieri daca am merge doar pe premiza asta. Nu am putea evolua ca specie. In maini gresite, aceasta tehnologie ar putea cauza multe neplaceri.
- Domnule doctor, in cazul om care experimentul nu reuseste, care e cel mai rau lucru ce se poate intampla? intreba tanarul detectiv laborant Barry Allen.
- Cel mai rau lucru este ca ne vor inghiti pe toti gaura neagra creata.,, Glumesc, chiar si in cazul unei explozii avem totul sub control.
- Nu chiar totul, doctore Worthington! interveni Marlize Devoe. Uitati un aspect foarte important. In cazul unei explozii la propriu a unei gauri negre s-ar elibera niste radiatii ce ar putea avea niste efecte nebanuite asupra populatiei,
La auzul acestor cuvinte, Richard isi indrepta privirea catre Marlize
- Este o teorie foarte interesanta, doamna,,,
- Devoe
- Devoe..Devoe.. Asta-l face pe domnul de langa dumneavoastra, sotul..profesorul Clifford Devoe - profesorul isi inclina respectuos capul - Sunt un mare fan al dumneavoastra profesore. Si cred cu tarie ca tot ce se va intampla azi va avea un efect minunat pentru viitor. Un toasta, doamnelor si domnilor. Sa schimbam lumea in bine!
2. Succesul neasteptat
- Doctore, sistemele sunt complet operationale, spuse inginerul Ronald Graves. Putem porni sonda.
- Inainte, as vrea sa va spun surpriza. Toti cei de aici veti putea ramane sa vedeti pe viu cum vom forma o gaura neagra. Carlos, ai onoarea!
- Serios, doctore?? intreba socat tanarul asistent.
- Desigur. Daca ceva merge rau, stim pe cine dam vina, rase Richard.
- Nu va da gres. Am muncit cu totii prea mult.
In tot acest timp, Jon Stark se uita tot mai curios si suspect la sonda interdimensionala si la profesor. Scosese din buzunar un fel de surubelnita si cand nimeni nu era atent apasa pe un buton albastru si tinti in dreptul sondei emitand un zgomot aproape imperceptibil.
- Sa ne asiguram ca totul merge asa cum trebuie, domnule Thawne.
Carlos avea deja dispozitivul de pornire a sondei in mana.
- Sa incepem numaratoareaa...Trei...Doi...Unu...PENTRU VIITOR!!! si apasa butonul.
Sonda se activa si gaura neagra incepu sa se formeze in timp ce doctorul Worthington privea cu un zambet incordat - inca putin. O sa doara, dar se merita orice sacrificiu - isi spuse in gand
- Doctore, sonda este 100% stabila. Avem o gaura neagra stabila. Erik, cum e la tine in Los Angeles?
- 100% stabil Carlos. Felicitari doctore Worthington. Ati reusit imposibilul.
- Vom transporta un bax de sampanie. Dati un semn cand ajunge..in 3...2...1..
- A ajuns. Multumim!
Deodata, toata lumea incepu sa aplaude si il aclamau pe Wothington si propria sa echipa. In ciuda acestui lucru, Richard Worthington era socat si confuz.
- Doctore Worthington, Carlos felicitari - spuse Jon Stark. Este o mare onoare sa pot fi martor la acest experiment.
Carlos inchise sonda si cu cea mai entuziasmata voce spuse:
- Totul a mers perfect.
Publicul extrem de entuziasmat, cereau o declaratie de incununare a succesului din partea lui Richard sub ropotul de aplauze, insa, in mod socant, acesta ii spuse lui Carlos sa raspunda la intrebari.
- Richard, s-a intamplat ceva? intreba sotia lui.
- Stai linistita, trebuie sa verific ceva.
Richard se duse in camera lui secreta
- Buna seara, doctore Worthington
- Asta ramane de vazut, Mercury. Spune-mi ce s-a intamplat cu experimentul.
- Experimentul a fost 100% o reusita.
- TOCMAI. Ca nu trebuia sa fie o reusita. De ce nu a avut loc explozia?
- Datele mele nu arata nimic in neregula, doctore Worthington.
Deodata, Richard auzi tipete si se duse inapoi si remarca faptul ca sondele se activara din nou.
- Carlos!! Nu spuneai ca ai inchis sonda?
- Nu stim ce s-a intamplat! Dar s-a format o noua gaura neagra.
In acel timp, participantii se uitau panicati si socati cum din gaura neagra iesise un speedster imbracat in albastru care se oprise si se uita la oamenii socati si apoi disparu.
- Cobalt Blue!! - spuse socat Richard
Imediat, din gaura neagra iesise cu o viteza uimitoare un speedster imbracat in rosu care se duse dupa cel in albastru.
- FLASH??? Ramone!! Inchideti naibii sonda inainte sa intre si altii! Insa, nu fusese nevoie fiindca sonda se inchisese singura
- Profesore... cine erau astia?? Si ce se intampla??
- Sonda e inchisa? Puneti-o in depozit. Acum!!
Profesorul se intorsese in camera lui secreta
- Arata-mi viitorul, Mercury.
Pe ecran se afisa acelasi ziar insa cu un titlu mare diferit cu aceeasi data a publicarii - The Flash liderul noii echipe Avengers. Iar in subtitluri - Doctorul Peter Stephenson plange moartea fratelui sau.
- POFTIIIM????? Nici aici nu scap de nenorocitul asta costumat in rosu??? Mercury. Trebuie sa fie o cale sa pot calatori inapoi in timp.
- Conform calculelor mele, trebuie sa asteptati 5 ani ca tahionii sa incarce costumul cu suficienta viteza pentru a putea calatori inapoi.
- Alta solutie? Si te rog..nu-mi spune de Flash. Arata-mi evenimentele din acest timeline. Fiindca cineva a umblat la sonda.
Pe ecran aparura titluri de genul "Al 7lea val covid provoaca moartea a peste cincizeci de milioane de oameni", "China se alatura Rusiei insa, brusc, ii ataca si distruge mari orase precum Moscova sau Sankt Petersburg", "Alyna Thawne devine noua directoare a procuraturii Statelor Unite" si un titlu socant "Pamantul sub amenintarea extraterestrilor"
- Ce naiba???
Deodata, pe usa aparu Jon Stark.
- Buna, doctore Worthington. Sau sa-ti spun...doctorul Thawne.
Richard se repezi spre Jon, il apuca de guler si-l ridica destul de usor
- Cine dracu esti? - intreba cu o voce demonica
- Cineva mult mai puternic decat crezi tu. Poti sa ma pui jos... Reverse Flash.
- Hmm... nu credeam ca voi, idiotilor, mai existati. Esti un Agent al Timpului
- Lord al Timpului. Singurul ramas in viata.
- Nu pentru mult timp - mana ii vibra rapid si incepu sa se apropie de pieptul lui Jon.
- Usurel Thawne. Vreau sa te ajut. Eu am umblat la sonda dar nu asta era rezultatul dorit. Planul era sa reuseasca experimentul si tu sa fii un erou. Altcineva a umblat.
- De ce te-as crede?
- Fiindca noi nu mintim niciodata. Se pare, insa, ca tot vei fi erou. Cine a manipulat evenimentele asa, a cauzat un rau mult mai mare decat credea. Va cauza rupturi temporale enorme.
- Felicitari. Interventia ta idioata va avea consecinte grave.
- Stiu, si am nevoie de tine sa reparam orice se va schimba.
- Si Flash si albastrelul ala ce cauta aici?
- Nu stiu asta inca. Dar stiu ca trebuie sa-i salvam pe Jeremy, Zolomon, Malcolm, Anastasya, Julia, Carlos si... Barry Allen din acest univers.
- Fir-ar sa fie. Si cum pot face ceva fara viteza, fara costum.
- Sunt un Lord al Timpului, spuse Jon in timp ce isi scoase surubelnita sonica si o indrepta spre tahionii de pe costum, apasa un buton ce-i incarca instant costumul. Forta Vitezei artificiala. Acum, trebuie sa salvam lumea.
3. Tempus Fugit
(dupa 2 ani in acel timeline)
Ofiterul Sebastian Lance, care fusese retrogradat din functia de locotenent acum 6 luni, era in patrula si oprise la un stand de fast-food. Vanzatorul, vazandu-l, il saluta si-i spuse:
- Unul cu mult mustar, ofitere
- Chiar aveam nevoie de ceva nesanatos. Fiica mea ma tine numai in regimuri.
- Eh, nu aveti degeaba o fiica procuror-districtual.
- Da, nu mai bine decat daca era detectiva. In loc sa fie in pericol din cauza infractorilor, e in pericol din cauza politistilor corupti.
- Stie sa se descurce. Aveti o zi plina?
- Dimpotriva. Ma astept la o zi fara evenimente. La revedere, Mike!
Dar, in acelasi timp, ofiterul Lance auzi un bazait in statie
- Toate unitatile, cod 10-78 la a doua cu Fletcher. Va rog, raspundeti!
- Lance, patrula Delta Charlie 52,10-60, la dispozitie. Terminat.
- Negativ, DC 52. Ignora 10-78 si continua-ti patrula.
- Conform ordinelor cui?
- Ale locotenentului Pike.
Lance ignora insa ordinul si se duse la locul faptei unde il astepta o scena groaznica. O fata in rochie alba fusese legata de stalp, insa ce facea peisajul grotesc este ca arata la fata ca o papusa.
- Mario Barton. Papusarul.
- Lance, ce cauti aici? Totul este sub control
- Pe naiba este sub control. Papusarul era la inchisoare pe viata.
- Nu mai este. Mario a evadat in timpul cutremurului.
- Poftim??? Cine este idioata care l-a eliberat? Si acum ucide iar. Trebuie sa ma incluzi in investigatie
- Imi pare rau, dar astea sunt ordinele locotenentului Pike. Stii ca data trecuta aproape te-a distrus. Daca te apropii de aceasta investigatie, a dat ordin sa fii arestat pentru obstructionare.
Lance ramasese cu privirea fixata la cadavru si apoi pleca suparat. Se gandi o clipa apoi se hotari sa o sune pe Felicity.
In sediul ei ascuns, Alina Lance se antrena corp la corp cu Marjan. De fapt, mai bine zis, il batea mar.
- Haha, iar te-as pus jos! rase Alina
Marjan ii intoarse zambetul si-i spuse
- Inca odata. Tu ai avut antrenament de la Liga Asasinilor, apoi de la mafia ruseasca si nu in ultimul rand, de la tatal tau.
- Iar tu esti antrenat de mine. Se pare ca e falsa zicala " Doar studentul isi va invinge maestrul", rase Alina.
- Da bine..ma invingi si din replici.
In acel moment, telefonul lui Felicity suna.
- Buna, detective.
Alina, costumata ca Red Sparrow, se dusese pe zidul cladirii stabilite ca loc de intalnire cu Lance.
- Deci...domnisoara Harkness a devenit omul nostru de legatura, spuse Red Sparrow folosind un modulator de voce.
- Garanteaza pentru tine. Si spune ca incerci sa ajuti orasul fara sa lasi cadavre. Este adevarat?
- Tu ce crezi?
- Lasa-ma sa-ti spun ca-s dispus sa fiu convins. Acest oras sufera. Si politia? Intotdeauna m-am gandit ca nu trebuie sa mergem in afara justitiei pentru a gasi justitie. Dar in lumina recentelor evenimente, nu mai sunt sigur. Mario Barton. Presa il numeste Papusarul. Deoarece isi sufoca victimele cu un polimer flexibil pe care li-l toarna pe gat si apoi sunt imbracate incat sa semene cu niste papusi. L-am inchis insa din cauza cutremurului, a evadat, s-a ascuns si acum este afara si ucide din nou.
- Acestea sunt de acum 6 ani.
- Este dosarul lui personal.
- Poate ca nu dosarul este personal.
- Mario a ucis opt fete inainte de a da de el ultima oara. Nu mai vreau altele pe constiinta.
- De ce nu lasi politia sa-si faca treaba?
- Ti-as putea spune acelasi lucru. Ai spus ca vrei sa ajuti orasul intr-un nou mod. Poate si eu vreau asta.
Intre timp, o femeie in jur de 25 de ani iesea de la cumparaturi si cand a intrat in masina, papusarul o prinse de gat spunandu-i:
- Ai o piele asa delicata.
Inapoi in ascunzatoarea secreta, Felicity si Marjan se uitau peste dosarul lui Lance cu victimele Papusarului.
- Dosarul lui Lance ti-a oferit ceva?
- Ultima oara cand Papusarul a fost activ facea o crima la fiecare trei zile, spuse Marjan.
- Asta ne ofera doua sanse sa-l prindem. E vreo conexiune intre victime?
- Tinere, dragute. Conform dosarului lui Lance, nu si-a putut da seama cum le alegea.
- De parca papusile de portelan nu ar fi destul de ciudate de unele singure, spuse Felicity sarcastic.
- Mario Barton nu are nicio familie sau cunostinte. Lupii singuratici sunt cei mai greu de prinsi, adauga Marjan
- Dar au dreptul la un avocat. Suna-l pe tata. Spune-i sa aranjeze o intalnire in seara asta.
- Unde?
- La biroul cui l-a reprezentat pe Mario Barton. Sun-o pe Paula si roag-o sa-ti dea numele
Lance se duse apoi la cabinetul avocatului Michael Daniels.
- Michael Daniels?
- Te pot ajuta cu ceva, ofitere?
- Mario Barton. Conform biroului procurorului, te-ai ocupat de apelurile de dupa proces si as vrea sa stiu unde este.
- Ca sa-i dai o amenda? Daca vrei sa-mi vorbesti despre unul din clienti, vino cu o insigna de detectiv. Sau un ordin judecatoresc.
Lance se abtinea sa nu rada auzind astea.
- Ti se pare amuzant?
- Mie da..dar iti garantez ca ei nu.
Apoi, aparu o umbra facandu-l pe avocat sa se intoarca speriat si mai speriat cand o vazu pe Red Sparrow.
- Unde-l gasim? spuse ea cu vocea modificata dar si amenintatoare.
- Inchisoarea Iron Heights.
- A evadat!
- Ce?? Cum?? intreba socat avocatul.
- Ai petrecut ore cu el! Unde ar fugi? Unde s-ar ascunde?
- Nu stiu!! Jur!
Red Sparrow ofta apoi ii trase cu arcul o sageata in umar, socandu-l pe Lance.
- Ce naiba faci? Credeam ca ai terminat sa mai ucizi!
- Va supravietui.
- Da, dar ma va raporta locotenentului!
- Nu va vorbi cu nimeni.
- Cum de esti asa sigur?
- Deoarece mai are un umar, spuse Red Sparrow.
Apoi apasa adanc sageata in umarul avocatului facandu-l sa tipe.
- Bine, bine. Mai este un loc. Intotdeauna il desena. Peretii celulei era acoperit de acest loc.
- Care este locul?
- Muzeul Bisque. Spunea ca-i aduce aminte de Germania unde erau inventate papusile de portelan.
Avocatul ramase apoi in durere
- Imi pare rau. Uneori se entuziasmeaza, spuse Lance.
La muzeul Bisque insa, Red Sparrow si Lance dadura peste cadavrul lui Mario cu fata ciopartita cu semnul Omega si fata rapita in siguranta. In apropierea lor erau Thawne si Calatorul.
- Am ajuns prea tarziu, spuse Calatorul. Cineva l-a ucis pe Papusar
- Asa, si? Era un criminal. Merita ce a primit.
- Da, dar trebuia sa fie ucis de altcineva. Acum acea persoana va avea soarta schimbata pentru totdeauna.
- Nu ar fi primul.
- Trebuie sa descoperim cine l-a ucis. Si stiu exact cine ne poate ajuta.
- Unde mergem acum?
- La sediul NCIS.
